Organ-cheie al sistemului digestiv, colonul, denumit şi intestin gros, este situat în cavitatea abdominală, înconjurând ca un brâu spaţiul în care este situat intestinul subţire, și are lungimea de 1,8 m, fiind mai scurt decât intestinul subţire, care măsoară circa 6,7 m. Se extinde de la cecum la rect și este alcătuit din patru părți: colonul ascendent, colonul transversal, colonul descendent și colonul sigmoid. De sănătatea colonului depinde starea de bine a întregului organism.
Activitatea primară a intestinului gros este aceea de a forma din bolul alimentar ajuns îl el din intestinul subţire materiile fecale şi de a le elimina din corp. Dar rolul lui nu se rezumă la asta. Fiind ultima porţiune a tubului digestiv, intestinului gros îi revine sarcina de a încheia procesul de digestie început în gură (mestecarea alimentelor şi îmbibarea lor cu salivă) și continuat în stomac (prin acţiunea sucului gastric), unde hrana capătă formă lichidă, pentru ca părțile ei nutritive să fie asimilate în diferite locuri din tractul digestiv, inclusiv în intestinul gros.
Dr. Raluca Caraivan, medic specialist gastroenterologie la OCH, completează: „Recent se discută și s-a studiat tot mai mult existența “axei creier intestin”. Alcătuit din peste 100 de milioane de neuroni, intestinul are propriul său sistem nervos: sistemul nervos enteric. Unul dintre cei mai lungi nervi din corp, nervul vag, realizează o conexiune fizică directă între intestin și creier, transportând mesaje și menținând cele două organe într-o conexiune constantă. Miliardele de microorganisme din intestin, cunoscute sub numele de microbiom, produc și reglează neurotransmițători și hormoni cheie. Aceasta înseamnă că ceea ce se întâmplă aici se reflectă în ceea ce se întâmplă acolo sus. ”
În colon, pe lângă absorbţie, în principal de apă (aproximativ 90% din cantitatea de apă primită zilnic) şi de anumite substanţe, cum ar fi sodiul şi clorul, precum şi vitamina K şi biotina, au loc şi procese de fermentaţie şi putrefacţie cu ajutorul propriei flore bacteriene.
Să previi este mai ieftin decât să tratezi
Colonul este populat cu miliarde de bacterii, un univers microscopic fără de care viaţa n-ar fi posibilă. Unele sunt folositoare (cele de fermentaţie, care degradează glucidele nedigerate sau neabsorbite până la acest nivel), altele sunt cauzatoare de boli, întrucât în urma acţiunii lor se produc o serie de substanţe toxice. În mod normal, între bacteriile prietenoase şi cele dăunătoare există un echilibru, însă, când cele rele câştigă prea mult teren, apar problemele, deloc puţine şi nu întotdeauna uşor de înlăturat.
Când reziduurile nu sunt eliminate la timp şi stagnează în colon, mucoasa lui este iritată şi, ca răspuns, produce o cantitate sporită de mucus. Prezent în exces, acesta înglobează din materiile fecale şi rămâne lipit în pliurile şi pe pereţii colonului, formând aşa-numita placă mucoidă. Procesele de fermentaţie şi putrefacţie continuă, fenomen ce favorizează înmulţirea bacteriilor rele, şi, ca atare, cantitatea de toxine creşte semnificativ. Transformarea colonului într-o „groapă de gunoi” a organismului duce la autointoxicarea acestuia și se manifestă prin bolile de care suferă omul vremurilor noastre (boli inflamatorii intestinale).
De fiecare dată când sunteți pe fugă și nu aveți timp pentru mese regulate, când preferați preparatele din carne, făinoasele și dulciurile în locul fructelor și legumelor, când uitați să beți apă, dar și de fiecare dată când fumați sau consumați alcool, colonul este afectat. Apoi, îl mai sabotați și când se întâmplă să luați imediat antibiotice, fără să fie cazul și fără recomandare medicală, sau când, pentru cea mai mică durere, vă administrați antiinflamatoare şi analgezice.
De reținut! Inamicii colonului sunt:
• alimentaţia bogată în grăsimi nesănătoase;
• lipsa fibrelor din dietă;
• hidratarea deficitară;
• fumatul şi alcoolul;
• abuzul de antibiotice;
• activitatea fizică redusă;
• stresul.
